In teroria măsurătorilor cuantice se fac unele distinctii importante, cum ar fi acelea dintre masuratorile directe si cele indirecte, dintre prepararile de stare (pre-masuratori) si masuratorile determinative, dintre masuratori reproductibile strict si cele in distributia de probabilitate (clasica este distinctia operata de Pauli [41] intre masuratorile de speta I, care sunt preparari de stare reproductibile si cele de speta a II-a, care sunt determinative si nu prezinta o reproductibilitate stricta).
Dispozitivul Stern-Gerlach (SG) [121] este deseori prezentat ca un prototip pentru masuratorile ideale de speta I. Se arata insa [9,53], in principiu, masuratoarea cu ajutorul acestui dispozitiv nu este strict reproductibila, datorita unor probleme concrete, cum ar fi: delocalizarea pachetului de unda, extinderea finita a campului magnetic, influenta zgomotului termic [105,108]. In ceea ce este numita abordarea ''simplista'' [53] a masuratorii SG, solutia ecuatiilor de evolutie (pe langa unele inconsistente cu ecuatiile Maxwell (o tratare riguroasa duce la formalismul masuratorilor non-exacte [53]), se considera numai situatia de tip impulsiv in care componenta cinetica a hamiltonianului se neglijeaza in raport cu cea potentiala.
In acest capitol prezentam doua studii privind masuratoarea SG, in care se obtine solutia completa a ecuatiei Pauli - Schrődinger pentru evolutia unui atom cu spin 1/2, se prezinta o metoda numerica de introducere a unei perturbatii stochastice si se trateaza cazul unei masuratori non-exacte, cu indicarea unor parametri experimentali prin care se poate identifica instrumentul cuantic corespunzator; de asemenea mai e prezentat un studiu dinamic asupra masuratorii cuantice si unul asupra masuratorilor indirecte.